Hey there! Am descoperit un blog care ma fascineaza. Am pierdut deja doua nopti citind cateva posturi si ma simt ca intr-o aventura. Persoana in cauza e o reala sursa de inspiratie si de pasiune pentru lucrurile mici si banale, facute extraordinar. In mod cert mi-am mai gasit un lucru de facut, pe care l-am trecut maruntel in to do list.
Am citit azi in pauzele de la facultate, pasaje din Kafka. A. a incercat sa imi tina companie insa a recunoscut singur ca, oricat de interesant ar fi modul in care K. sare de la un moment la altul, genul asta de carte nu-l atrage in mod special. Am depasit deja termenul de inapoiere cu 3 zile iar maine intentionez sa-l prelungesc. Sunt intr-o terapie a cuvintelor si e absolut necesar sa continui sa-l citesc.
Am selectat iar, cateva pasaje care-mi plac:
(15 sept '20) Totul incepe prin faptul ca ai vrea sa-ti indesi in gura, spre surprinderea ei, in loc de mancare un manunchi de pumnale, atatea cat incap.
Sub fiecare intentie sta supusa boala, ca sub o frunza de pom. Dacte te apleci s-o vezi, iar ea se simte descoperita, aceasta rautate stearpa si muta se ridica brusc : nu vrea sa fie strivita ci fertilizata de tine.
Doar un cuvant. Doar o rugaminte. doar o adiere. Doar o dovada ca mai traiesti si astepti. Nu, nu o rugaminte, doar o rasuflare; nu o rasuflare, doar o disponibilitate; nu o disponibilitate, doar un gand, doar un somn linistit.
Pot sa inot ca toti ceilalti, dar am o memorie mai buna decat ei : n-am uitat ca odinioara nu puteam sa inot. Dar cum n-am uitat acest lucru, faptul ca pot inota nu-mi ajuta al nimic, si atunci nu mai pot inota.
Afara ninge.
Z. vreau sa-ti spun ca m-am tinut de cuvant si am facut doua lucruri altfel decat in mod obisnuit. Unul mi-a adus un zambet si o privire dulce. Te iubesc!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu