10 aprilie 2010

Ziua de azi ar fi fost una speciala. Cum nu putem controla niciodata lucrurile, ma aflu in fata unui fapt implinit, impacata cu mine si cu tot, in curand, pe malul marii.Postul asta e despre absenta la un eveniment care ar fi inchis cumva, o experienta ce mi-a marcat viata.

Astazi ar fi fost momentul in care, dupa aproape 3 ani, mi-as fi incheiat experienta in AIESEC. M-as fi imbracat frumos, m-as fi alaturat fetelor pe o bancuta(poate) asemanatoare celei de anul trecut si la momentul oportun mi-as fi spus discursul, care ar fi sunat cam asa:

Am intrat in AIESEC din intamplare. Intorcandu-ma de la facultate l-am intalnit pe M. si am avut o scurta discutie care m-a facut sa compleez AF-ul, sa particip la interviu si sa-mi doresc ulterior sa fac parte din echipa aia de oameni ambitiosi. Mi-au placut relatiile publce ; atat de mult incat, exersand cat mai mult, mi-am dat seama ca asta vreau sa fac in viata. Am cunoscut oameni noi, am facut parte din multe echipe, am gresit, am invatat, am trait fiecare zi la maxim.

Intr-o vara, prima vara din AIESEC, cineva m-a incurajat, scriindu-mi pe un biletel « Marusia VP Communication 2009-2010 ».Pana in momentul acela, gandul de a conduce un departament era departe, mult prea departe sa-l vad realizat. Am devenit insa VP Communication. Dupa multe provocari, multe compromisuri, multe nopti nedormite, multe certuri cu ai mei, mult haos, am devenit responsabila de un departament, membru al unei echipe formate din 8 fete ambitioase, si una din cele 8 care aveau sa conduca AIESEC Galati timp de un an. 

A fost un an complet. Am iubit, am invatat, am muncit, m-am responsabilizat. Echipa de Communication a fost si este, sufletul meu. Sedintele, discutiile, munca, glumele, reusitele si esecurile cu ei, acei oameni deosebiti si talentati, m-au intregit ca persoana.Va port pe fiecare in minte si in suflet si va multumesc tuturor pentru contributia majora de a ma dezvolta ca si persoana, impreuna cu voi.

Echipa de EB a fost o provocare inca de la inceput. Prejudecatile celorlalti despre o echipa formata numai din fete aveau curand, sa devina realitate. Personalitati puternice, perfectioniste, am uitat uneori sa fim impreuna, sa ne cunoastem departe de mediul in care munceam zi de zi, departe de lumea pe care ti-o formezi cand intri in AIESEC. Din compromis in compromis, ne-am pierdut in detalii inutile si am uitat sa ne bucuram de ce era mai important. Singura satisfactie a tuturor a fost alegera viitorului board. Cu toate am inteles ca oamenii pe care ni-i pregatisem cu atata drag, meritau sa ne ia locurile, sa ne continuie munca, sa ne indrepte poate din greseli sau sa le evite impreuna, asa cum noi uitasem sa o facem. Am ales, am fost acolo, am sprijinit si am transmis mai departe mesajul esecului nostru ca un exemplu de « asa nu ».

La sfarsitul acestui an complet, mai devreme decat imi imaginam, atat eu cat si ele, ne-am trezit undeva, in afara lucrurilor pe care le iubeam si cu care in sfarsit ne obisnuisem. E ciudat cum totul se schimba peste noapte, cum momentele in care devii lucid si destul de intelept incat sa faci totul ca la carte, vin mult prea tarziu. Asa s-a intamplat si pentru noi.

AIESEC a fost un milestone. A fost piatra mea de temelie ca persoana, ca individ implicat in circuitul societatii de zi cu zi. Ma aflu in fata unor oameni noi si vechi, in acelsi spirit pe care il iubesc si l-am iubit timp de aproape 3 ani. AIESEC inseamna sa te trezesti in fiecare zi si sa urmezi un scop, o viziune ; sa fii constient ca esti responsabil pentru faptele tale si pentru faptele celor care depind de tine. AIESEC inseamna sa iti impingi limitele, sa fii curios, sa descoperi si sa inveti continuu. 

Sunteti in locul potrivit, printre oamenii potriviti ! Profitati de oportunitatea de a gresi si de a invata, de a crede intr-un ideal si de a-l urma, de a cunoaste oameni noi si de a experimenta. Multumesc oamenilor dragi pe care i-am cunoscut si celor care m-au impins sa fiu ceea ce sunt azi,membru AIESEC Galati ! »

M-as fi abtinut sa nu plang si mi-ar fi fost greu. I-as fi privit pe toti cei cu care am trait multe clipe frumoase si le-as fi zambit tremurand. As fi simtit emotiile fetelor pe banca si mi-as fi stapanit cu greu privirea in stanga sau in dreapta. Nu as fi putut sa recit tot acest discurs, m-as fi pierdut undeva la mijloc iar cei care nu ma cunosc indeajuns ar fi interpretat gresit umbra de regret din voce. Oarecum, decizia de a nu fi acolo, in fata voastra si alaturi de ei, e ceea ce-mi trebuie sa-mi pot recupera demnitatea si increderea in fortele proprii. Iubesc AIESEC Galati si va respect pe toti, voi fi aproape oricand, oricum, insa uneori, lucrurile nu pot fi sterse cu nimic. Mult succes AIESEC Galati ! Show them how it’s done !

Lotta love, M. !