Ma doare capul ingrozitor si am o pofta nebuna de ceva dulce! M-am plictisit de citit si de Oprah si de seriale si de filme si de tot! Aceeasi stare tampita, deloc pacifista.
Acelasi dezgust pentru mizeria din jurul meu, sau mizeria pe care o las in urma. Mi-am amintit iar de caricaturile din trecutul nu foarte indeparatat. De spoiala lor, teatrul lor ieftin si mai ales de inceputurile lor jalnice. Oamenii sunt facuti sa dezamageasca, sa plece, sa sufere si in final sa moara. Si asa cum zice si Kafka, uneori "salvarea noastra e moartea, insa nu aceasta."
De ce sa minti? De ce sa te ascunzi in spatele unor iluzii? De ce sa iti negi sansa sa te dai cu capul de pragul de sus, sa risti, sa inveti, sa cresti, sa te maturizezi? De ce sa fii copia proasta a altora? De ce sa traiesti viata altora? De ce atata drama, de ce atatea clisee ordinare? De ce nu simplu, de nu originalitate, sinceritate? De ce nu?
Am cazut iar in extrema cealalta si am hotarat sa raman acolo pana cand o sa scot toata frustrarea asta din mine, bucata cu bucata. Eu nu sunt asa! Aveai dreptate A. cand spuneai asta azi. Nu sunt asa si nici nu vreau sa fiu asa, dar din pacate, cu totii suntem produsele lumii in care ne invartim. Nu eu, si nici ele, nu am crezut ca oamenii uita cine sunt si pentru ce lupta. In final, dupa toate lucrurile rele au ramas cele mai frumoase amintir. Nu au ramas cuvintele grele pentru ca s-au spus la timp si s-au vindecat. Au ramas respectul pentru ce am construit impreuna si mai mai ales respectul si increderea in NOI.
In seara asta, e vorba despre noi, echipa 0910 !
Love you girls!...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu