Patul lui Procust

...

Mai devreme sau mai tarziu, fiecare ne intindem pe patul lui Procust de unde asteptam sa fim mutilati, sa ne incadram in haosul zilnic. Unii accepta destul de repede chinul desprinderii de ratiunea propriilor convingeri iar pentru altii crima e doar un inceput de sfarsit. Ramasitele din fiecare corp isi poarta cu greu memoria faptelor savarsite iar valabilitatea rangurilor castigate pe muchie de cutit isi schimba brusc data.

Din compromis in compromis, lista de scrupule se micsoreaza si te trezesti scuipat din lumea in care ai incercat sa intri fraudulos. Esti doar un ciot din ansamblul pe care ai permis sa-ti fie distrus, doar un rest din focul care ardea nu demult in tine.

Mai devreme sau mai tarziu, fiecare ne intindem pe patul lui Procust. Important nu e cand sau cum ci de ce?

...

Lotta love!