the Butterfly Effect

"change one thing, change everything..."

Am zis stop!

In cele cateva minute de "luciditate" imi dau seama ca, de fapt, imi place de mine acida si mereu gata sa intoarca oamenii pe dos. Mai mult decat oricand simt nevoia sa ma desfac de toate nodurile care ma opresc de cele mai multe ori sa ma manifest. Civilizatia e buna in doze reciproce, cantitati care sa pastreze totusi esenta fiecarui individ. Cu toate astea, uneori educatia ne indeamna sa ne reprimam multe din ganduri, actiuni sau chiar sentimente. In urma acestor reprimari raman comportamente pe care le modelam dupa voia celor din jur; gandurile se mesteca de zeci de ori pana ajung sa fie inlocuite cu varianta mai usor digerabila. In felul asta, mai suntem sinceri?

Imi place sa ma exprim liber. Nu multi inghit insa sinceritatea. Ce-i drept, societatea ne invata numai "lucruri bune": cum sa minti, sa fii ipocrit, sa renunti treptat la scrupule, sa calci pe demnitate, sa te transformi zilnic, pentru a-ti asigura un loc intr-o clasa sociala satisfacatoare. Nu e suficient sa-ti doresti cu adevarat ceva si sa muncesti pentru a ajunge acolo ci trebuie sa mergi din compromis in compromis, sa fentezi cat mai mult sistemul, sa fii corupt ca sa existi. Ca in multele zile in care ma incearca un dezgust profund fata de toti acei "morti vii", astazi apelez la cateva minute de "exorcizare". Imi permit sa arunc aici cateva din gandurile mele cotidiene, pareri despre circul din care toti vor sa iasa "bufonul Reginei".

Inca ploua in Braga, inca ma uimesc multe in micul oras portughez. Oamenii de aici sunt diferiti, strazile sunt diferite, e un alt aer, o alta conceptie asupra vietii, o alta perspectiva. Cu siguranta oamenii astia au defecte; insa le tin atat de bine pastrate in spatele geamurilor cu obloane identice incat imi par cei mai sinceri si cei mai fericiti. Sunt o tara saraca, spun toti, saraca in comparatie cu alte tari, insa reusesc sa puna totul cap la cap cand vine vorba de comunitate, de trai civilizat. Aproape ca rosesc de fiecare data cand, involuntar, in comparatie cu orasul meu, Braga pare ideal.

De ce oamenii astia reusesc? Pai poate pentru ca cei mai destepti conduc tara in timp ce restul isi vad linistiti de ale lor. spre deosebire de "tara tuturor dar, a nimanui". Nu sunt singura care s-a saturat sa auda in stanga si in dreapta despre cat de rau e in tara, in timp ce responsabilii stau si freaca menta; si m-am cam saturat - sincer!! - sa explic diferenta dintre tigani si romani, in conditiile in care minoritatea in cauza are un PR mult mai bun decat o are tara gazda. Poate ca intru in alte chestiuni, dar lucrurile par mult mai simple, decat ne place noua sa le vedem. Si toata atitudinea asta de zeflemism si pitiponceala si alde Gica Contra care se pun de-a curmezisul si vorbesc numai sa se auda , ne trag in jos. Sunt pietre de moara. Sunt motive in plus pentru ca ceilalti sa nu vada exact ce fel de natiune suntem, ce valori ne ghideaza, ce principii urmam, asa putine si schioape cum sunt.

Cati nu stramba din nas criticand toata mizeria la care s-a ajuns azi si cati sunt capabili sa se exprime liber in legatura cu ea? Suntem lasi, prea lasi sa putem face lucrurile sa mearga. Prea ingusti sa putem iesi din cutie si sa renuntam la orgoliul nejustificat. Prea multi o fac pe desteptii fara un fundament real si prea putini au rabdarea sa mature prostia de pe strazi. E haos general, asta simt. Haos si dezordine, nimic promitator, nimic capabil sa motiveze o generatie, s-o provoace, s-o pregateasca pentru viitor. E trist. Oamenii inca se nasc prost si vor muri probabil la fel, in aceeasi indiferenta generala.

De ce altii pot?
Pentru ca oriunde, cineva inca mai are tupeul sa se impotriveasca!

1 comentarii:

Trimiteți un comentariu