November Rain

Ploua. Ploua de cateva zile. Asa e in Braga. Uneori ploua multe zile la rand apoi se opreste. E o ploaie ciudata, ca o lapovita deasa care imi incurajeaza natura de "sleep addict". Uneori, cand ma trezesc si instinctiv drag draperia sa stiu ca e zi, ploaia imi creaza o stare ciudata. E prea multa liniste, mai multa decat pot suporta. Si multa umezeala. Zilele astea nu-mi plac pentru ca sunt vulnerabila, prea multe ganduri nu-mi dau pace.

Ieri priveam norii care se grabeau sa traverseze cerul. Niciodata nu i-am vazut atat de grabiti. M-au tinut cateva minute cu gura cascata. Timpul chiar nu mai are rabdare si eu sunt prinsa la mijloc. E mijlocul celor doua lumi pe care nu pot sa le impac. Incerc sa ma tin ocupata, sa dau sens minutelor care zboara pe fereastra, sa ma pacalesc ca toata schimbarea asta ar fi fost la fel.

Ce usor trebuie sa le fie celor care nu trebuie sa renunte la nimic..si la nimeni! Trebuie sa fie minunat sa fii in absolut echilibru cu tine, sa nu-ti fie teama sa declansezi stari interzise, sa nu te simti stanjenit, vinovat, poate strain de tot ceea ce ascunzi sub piele si oase. Oamenii aia adorm poate mai repede si se trezesc mai senini, chiar si in zilele ploioase. Trebuie sa fie minunat...

Guns`n`Roses-November Rain